naz (Dicționar de neologisme, 1986)NAZ- v.
nazo-.
naz (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)naz (názuri), s. n. –
1. (Înv.) Pretenție. –
2. Capriciu, moft. –
Mr. naje, pl. năzi. Tc. (
per.)
naz (Șeineanu, II, 270; Lokotsch 1563),
cf. ngr. νάζί,
alb. nas (Meyer 298). –
Der. năzuros, adj. (capricios, mofturos, nemulțumit).
naz (Dicționaru limbii românești, 1939)naz n., pl.
urĭ (turc. [d. pers]
naz, afectare, mofturĭ; ngr.
nazi).
Fam. Mofturĭ, capriciĭ:
copiĭ plinĭ de nazurĭ. A face nazurĭ, a face mofturĭ, a te opune din capriciŭ:
sătulu face nazurĭ la mîncare; cînd eraĭ bogat, făceaĭ nazurĭ.naz (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)naz n. (întrebuințat la pl.]
1. caprițiu:
îi făcea toate voile și nazurile; 2. moft:
a face nazuri. [Turc. NAZ].