narcotină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NARCOTÍNĂ, narcotine, s. f. Substanță extrasă din opiu, folosită în farmacie ca antipiretic și tonic. – Din
fr. narcotine.narcotină (Dicționar de neologisme, 1986)NARCOTÍNĂ s.f. Alcaloid care se extrage din opiu, fără acțiune narcotică, întrebuințat ca înlocuitor al chininei. [< fr.
narcotine].
narcotină (Marele dicționar de neologisme, 2000)NARCOTÍNĂ s. f. alcaloid din opiu, somnifer ușor, tonic și calmant al tusei. (< fr.
narcotine)
narcotină (Dicționaru limbii românești, 1939)* narcotínă f., pl.
e (d.
narcotic).
Chim. O substanță veninoasă scoasă din opiŭ.
narcotină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)narcotínă s. f.,
g.-d. art. narcotínei; pl. narcotíne