mușcată (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)mușcată (-te), s. f. – Pelargonie (Pelargonium odoratissimum). –
Var. mușcat, mușcățel. Germ. Muskat, în parte prin intermediul
mag. muskáta (Cihac, II, 517). Din același cuvînt, prin intermediul
rus. muškatnyῑ, provine
mușcatin, s. n. (
înv., nucșoară).