murguleț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MURGULÉȚ, murguleți, s. m. 1. Diminutiv al lui
murg2 (
2); murgușor.
2. (
Art.) Numele unui dans popular din Muntenia, cu ritm vioi; melodic după care se execută acest dans. –
Murg2 +
suf. -uleț.murguleț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)murguléț (rar)
s. m.,
pl. murguléți