mulgător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MULGĂTÓR, -OÁRE, mulgători, -oare, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care mulge vacile, oile, caprele.
2. Adj. (
Pop.; despre oi, vaci) Care se (poate) mulge, care are lapte; mulgară. –
Mulge +
suf. -ător.