muiercea(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) muiércea (pop.) s.m., g.-d. lui muiércea; pl. muiércea
muĭercea(Dicționaru limbii românești, 1939) muĭércea (ea dift.) s. fără pl., gen. al luĭ. Fam. Epitet unuĭ om mueratic.