mușcător - explicat in DEX

mușcător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MUȘCĂTÓR, -OÁRE, mușcători, -oare, adj. 1. Care mușcă; care provoacă o senzație dureroasă de arsură, de usturime. 2. Fig. (Despre persoane; p. ext. despre cuvinte) Plin de ironie; malițios, caustic, înțepător. – Mușca + suf. -ător.

mușcător (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
mușcătór adj. (reg.) tămâios.

mușcător (Dicționaru limbii românești, 1939)
mușcătór, -oáre adj. Care mușcă. Fig. Mordace, pișcător, caustic, care critică cu răutate: spirit mușcător. Adv. În mod mușcător: a vorbi mușcător.

mușcător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mușcătór adj. m., pl. mușcătóri; f. sg. și pl. mușcătoáre

mușcător (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
mușcător a. 1. care mușcă; 2. fig. care batjocorește, critică cu răutate: spirit mușcător.