motănime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MOTĂNÍME s. f. (Cu sens colectiv) Mulțime de motani; neamul motanilor. –
Motan +
suf. -ime.motănime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)motăníme s. f.,
g.-d. art. motănímii