motiva - explicat in DEX

motiva (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MOTIVÁ, motivez, vb. I. Tranz. A arăta motivele unui fapt, ale unei atitudini, ale unei acțiuni; a aduce explicații, argumente în favoarea unei acțiuni, a unei hotărâri; a justifica. ♦ Spec. (Despre elevi, studenți) A prezenta o motivare (scrisă) pentru justificarea absențelor de la cursuri. ♦ A îndreptăți o acțiune, un gest etc. – Din fr. motiver.

motiva (Dicționar de neologisme, 1986)
MOTIVÁ vb. I. tr. A expune, a arăta motivele unui fapt, ale unei acțiuni etc.; a justifica. ♦ A servi drept cauză pentru...; a pricinui. [< fr. motiver, it. motivare].

motiva (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MOTIVÁ vb. tr. a expune, a arăta motivele unui fapt, ale unei acțiuni; a justifica. ◊ a servi drept cauză pentru... (< fr. motiver)

motiva (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
motivá (a ~) vb., ind. prez. 3 motiveáză

motivà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
motivà v. 1. a da motivele: a motiva un refuz; 2. a servi de motiv: temeri au motivat această măsură.