mostră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MÓSTRĂ, mostre, s. f. 1. Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora; probă, eșantion. ♦ Model. ◊
Târg de mostre = târg la care un stat sau diverse întreprinderi își expun mostre (
1) pentru reclamă și pentru informarea cumpărătorilor.
2. Fig. Exemplu, pildă. [
Var.: (
reg.)
mústră s. f.] – Din
ngr. móstra.