mortuar - explicat in DEX

mortuar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MORTUÁR, -Ă, mortuari, -e, adj. Care ține de mort (II), de moarte sau de înmormântare, privitor la mort, la moarte sau la înmormântare; funerar, funebru. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. mortuaire, lat. mortuarius.

mortuar (Dicționar de neologisme, 1986)
MORTUÁR, -Ă adj. Referitor la un mort, la un deces, la o înmormântare; de mort, funerar. [Pron. -tu-ar. / cf. fr. mortuaire, cf. lat. mortuarius].

mortuar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MORTUÁR, -Ă adj. referitor la mort, la înmormântare; funerar, funebru. (< fr. mortuaire)

mortuar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*mortuár, -ă adj. (lat. mortuarius). Pentru morțĭ, funebru: cameră mortuară.

mortuar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mortuár (-tu-ar) adj. m., pl. mortuári; f. mortuáră, pl. mortuáre

mortuar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
mortuar a. care privește pe morți: cameră mortuară.