mortalitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MORTALITÁTE s. f. Indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populație, într-o anumită perioadă, la totalul populației respective, pe un anumit teritoriu. ◊
Mortalitate infantilă = frecvența deceselor în primul an de viață la o mie de copii născuți vii. – Din
fr. mortalité, lat. mortalitas, -atis.mortalitate (Dicționar de neologisme, 1986)MORTALITÁTE s.f. Proporția de decese din sânul populației dintr-un teritoriu și o perioadă anumită; letalitate. ♦ Caracterul a ceea ce este muritor. ♦ Număr de animale sau de oameni morți din cauza unei boli. [Cf. lat.
mortalitas, fr.
mortalité].
mortalitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)MORTALITÁTE s. f. raportul dintre numărul de decese și numărul total al populației dintr-un teritoriu, într-o perioadă dată; letalitate. ♦ ~ generală = frecvență în promile a deceselor dintr-un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă; ~ infantilă = frecvența deceselor în primul an de viață la o mie de născuți vii. (< fr.
mortalité, lat.
mortalitas)
mortalitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*mortalitáte f. (lat.
mortálitas, -átis). Starea de a fi mortal, muritor. Moartea unuĭ mare număr de animale saŭ oamenĭ în urma uneĭ epidemiĭ, unuĭ războĭ:
mortalitatea e mare în locurile mlăștinoase. Număr de indivizĭ care mor într´un timp determinat:
mortalitatea e mare ĭarna. V.
natalitate.mortalitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mortalitáte s. f.,
g.-d. art. mortalitắțiimortalitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mortalitate f.
1. starea ființelor vii supuse morții;
2. moartea unui număr mare de oameni sau de animale răpiți în scurt timp de aceeaș boală;
3. cantitate de indivizi cari mor într´un timp dat:
mortalitatea e mai mare iarna decât vara.