morcoveancă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MORCOVEÁNCĂ, morcovence, s. f. Plantă erbacee cu frunze lucitoare, cu flori albe dispuse în umbele și cu fructe ovale, care creste în regiunile muntoase
(Pleurospermum austriacum). –
Morcov +
suf. -eancă.morcoveancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)morcoveáncă s. f.,
g.-d. art. morcovéncei; pl. morcovénce