modusvivendi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MÓDUS VIVÉNDI subst. 1. Mod de existență.
2. Posibilitate de împăcare a două părți aflate în litigiu; compromis.
A găsi un modus vivendi. –
Expr. lat.modusvivendi (Dicționar de neologisme, 1986)MODUS VIVÉNDI loc.s. Tranzacție prin intermediul căreia este posibil ca două părți în litigiu să se suporte mutual. [< lat.
modus vivendi – mod de coexistență].
modusvivendi (Marele dicționar de neologisme, 2000)MÓDUS VIVÉNDI s. n. inv. 1. mod de existență. 2. posibilitatea de împăcare a două părți aflate în litigiu. (< lat.
modus vivendi, mod de existență)
modusvivendi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*módus vivéndi (
lat.)
(-ven-di) loc. s. n.modusvivendi (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)modus-vivendi n. (mod de a trăi), locuțiune latină exprimând o învoeală, o înțelegere reciprocă.