mobila (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MOBILÁ, mobilez, vb. I.
Tranz. A aranja, a înzestra o încăpere, o locuință cu mobilă. – Din
mobilă.mobila (Dicționar de neologisme, 1986)MOBILÁ vb. I. tr. A aranja o cameră, o locuință etc. cu mobila necesară. [<
mobilă, după fr.
meubler].
mobila (Marele dicționar de neologisme, 2000)MOBILÁ vb. tr. a aranja o cameră, o locuință cu mobila necesară. (după fr.
meubler)
mobila (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mobilá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
mobileázămobilà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mobilà v. a garnisi cu mobile.