mimic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MÍMIC, -Ă, mimici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Arta de a exprima pe scenă, prin mișcările feței (și prin gesturi), sentimente și idei. ♦ Ansamblu de modificări ale fizionomiei, care exteriorizează anumite sentimente sau gânduri; expresie a feței, mină
2.
2. Adj. Care se referă la mim (
2) sau la mimică (
1); de mim (
2). – Din
fr. mimique.