miluire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MILUÍRE,miluiri, s. f. Acțiunea de a milui și rezultatul ei. – V. milui.
miluire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) miluíre s. f., g.-d. art. miluírii; pl. miluíri