militărește (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MILITĂRÉȘTE adv. Din punct de vedere militar; ca militarii, în felul militarilor; ostășește, soldățește. –
Militar +
suf. -ește.militărește (Dicționaru limbii românești, 1939)*milităréște adv. Ca militariĭ:
a păși militărește. Fig. Răpede [!], fără multă vorbă, brutal:
a-l da pe cineva afară militărește.militărește (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)milităréște adv.