militant - explicat in DEX

militant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MILITÁNT, -Ă, militanți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care militează, care luptă intens pentru un principiu, pentru o cauză, care desfășoară o activitate intensă într-un domeniu social, politic, cultural; luptător, combatant. – Din fr. militant.

militant (Dicționar de neologisme, 1986)
MILITÁNT, -Ă adj. Care militează pentru un principiu, pentru o cauză. // s.m. și f. Luptător, combatant; activist. [Cf. fr. militant].

militant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MILITÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care militează; luptător, combatant. (< fr. militant)

militant (Dicționaru limbii românești, 1939)
*militánt, -ă adj. (lat. militans, -ántis, fr. militant). Care militează, luptă, combate. A face politică militantă, a lua parte activă și pe față în politică.

militant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
militánt adj. m., s. m., pl. militánți; adj. f., s. f. militántă, pl. militánte

militant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
militant a. care luptă: politică militantă.