milităresc(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MILITĂRÉSC, -EÁSCĂ,militărești, adj. Militar (2). – Militar + suf. -esc.
milităresc(Dicționaru limbii românești, 1939) *militărésc, -eáscă adj. (d. militar). Militar, ostășesc: pas milităresc.
milităresc(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) militărésc adj. m., f. milităreáscă; pl. m. și f. milităréști
milităresc(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) milităresc a. militar, ostășesc.