micșora (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MICȘORÁ, micșorez, vb. I.
1. Tranz. și
refl. A (se) face (mai) mic (ca dimensiune, volum, durată, intensitate etc.); a (se) diminua, a (se) mici. ♦
Tranz. (
mat.) A da unui număr o valoare mai mică decât o are.
2. Tranz. A reduce, a scădea prețul, valoarea etc.;
spec. a reduce ca număr, ca plafon etc. [
Var.: (
înv. și
pop.)
micșurá vb. I] – Din
micșor.