mezozonă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MEZOZÓNĂ, mezozone, s. f. (
Geol.) Zonă mediană de transformare metamorfică a Pământului. – Din
fr. mésozone.mezozonă (Dicționar de neologisme, 1986)MEZOZÓNĂ s.f. Zonă mediană de transformare metamorfică a Pământului, cuprinsă între 6 și 12 km. [Et. incertă].
mezozonă (Marele dicționar de neologisme, 2000)MEZOZÓNĂ s. f. zonă mediană de transformare metamorfică a Pământului, între 6 și 1
2 km. (< fr.
mésozone)
mezozonă (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MEZOZÓNĂ (‹
fr.; {s}
mezo- +
fr. zone „zonă”)
s. f. Zonă de metamorfism caracterizată prin condiții de temperatură și presiune specifice adâncimilor medii de îngropare a rocilor, cu formarea de șisturi cristaline cu grad mediu de metamorfism (micașisturi, gnaisuri, amfibolite etc.).
mezozonă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mezozónă s. f.,
g.-d. art. mezozónei