metopic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)METÓPIC, -Ă, metopici, -ce, adj. (
Anat.) Frontal. – Din
fr. métopique.metopic (Dicționar de neologisme, 1986)METÓPIC, -Ă adj. Care aparține părții anterioare a craniului (frontal). [< fr.
métopique].