meteor - explicat in DEX

meteor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
METEÓR, meteori, s. m. 1. Fenomen atmosferic de natură apoasă, electrică sau optică. 2. Fenomen care constă în apariția, pe bolta cerească, a unui punct luminos (reprezentând corpuscule cosmice pătrunse în atmosfera terestră) care se mișcă cu mare viteză, lăsând uneori o dâră care se stinge după scurt timp; stea căzătoare. [Pr.: -te-or]. – Din it. meteora, ngr. metéoron, fr. météore, germ. Meteor.

meteor (Dicționar de neologisme, 1986)
METEÓR s.m. 1. Nume dat fenomenelor meteorologice (fulgere, trăsnete, ploaie, rouă etc.). 2. Punct luminos care apare noaptea pe cer și se deplasează cu mare viteză, lăsând uneori o dâră care se stinge după scurt timp; stea căzătoare. 3. Telegramă care conține date meteorologice. [Pron. -te-or. / < fr. météore, it. meteora, germ. Meteor, cf. gr. meteoros – prezent în aer].

meteor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
METEÓR¹ s. m. 1. fenomen meteorologic (fulger, trăsnet, ploaie, rouă). 2. punct luminos care apare noaptea pe cer și se deplasează cu mare viteză, lăsând uneori o dâră care se stinge după scurt timp; stea căzătoare. 3. telegramă care conține date meteorologice. (< fr. météore, germ. Meteor, gr. meteoron)

meteor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
METEOR²(O)- elem. „fenomen atmosferic”, „meteorologic”. (< fr. météor/o/-, cf. gr. meteoros)

meteor (Dicționaru limbii românești, 1939)
*meteór m. și n., pl. e (vgr. metéoron, d. metá, după, și aeíro, rîdic [!], înalț). Orĭ-ce fenomen natural care se petrece în aer, ca tunetu, fulgeru, ploaĭa, zăpada, curcubeu, grindina, aurora boreală, aerolitele ș. a. Fig. Persoană saŭ lucru de o strălucire vie, subită și trecătoare: Napoleon a fost un meteor în istorie.

meteor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
meteór (-te-or) s. m., pl. meteóri

meteor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
meteor m. 1. orice fenomen ce se produce în atmosferă (vânt, ploaie, trăsnet, curcubeu): cerul scuturând din a lui ploaie lungi și repezi meteori AL. fig. o bombă, al morții meteor AL.; 2. fig. persoană cu un renume strălucit dar trecător.