metalifer - explicat in DEX

metalifer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
METALIFÉR, -Ă, metaliferi, -e, adj. (Despre minerale, minereuri și zăcăminte ale acestora) Care conține metale, bogat în metale. – Din fr. métallifère.

metalifer (Dicționar de neologisme, 1986)
METALIFÉR adj. (Despre roci, terenuri etc.) Care conține metale. [< fr. métallifère, cf. lat. metallifer < metallum – metal, ferre – a purta].

metalifer (Marele dicționar de neologisme, 2000)
METALIFÉR, -Ă adj. (despre minereuri) care conține metale. (< fr. métallifère)

metalifer (Dicționaru limbii românești, 1939)
*metalifér, -ă adj. (lat. metállifer, gen. -iferi. V. luceafăr). Care conține metal: teren metalifer.

metalifer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
metalifér adj. m., pl. metaliféri; f. metaliféră, pl. metalifére

metalifer (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
metalifer a. Geol. ce conține un metal: zăcământ metalifer.