metaforic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)METAFÓRIC, -Ă, metaforici, -ce, adj. Care ține de metaforă; propriu metaforei; exprimat prin metafore; bogat în metafore;
p. gener. figurat. – Din
germ. metaphorisch, fr. métaphorique.metaforic (Dicționar de neologisme, 1986)METAFÓRIC, -Ă adj. 1. Propriu metaforei; figurat.
2. (
Despre stil) Cu multe metafore. [< fr.
métaphorique].
metaforic (Marele dicționar de neologisme, 2000)METAFÓRIC, -Ă adj. propriu metaforei, exprimat prin, bogat în metafore; (p. ext.) figurat. (< fr.
métaphorique, germ.
metaphorisch)
metaforic (Dicționaru limbii românești, 1939)*metafóric, -ă adj. (vgr.
metaphorikós). Relativ la metaforă:
expresiune metaforică. Plin de metafore:
stilu Orientalilor e foarte metaforic. Adv. În mod metaforic:
a vorbi metaforic.metaforic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)metafóric adj. m.,
pl. metafórici; f. metafórică, pl. metafóricemetaforic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)metaforic a.
1. cel ține de metaforă;
2. care abundă în metafore.