meser - explicat in DEX



meser (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
mesér, meásără, meséri, -e, (adj.) sărman, sărac, nenorocit.

meser (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
méser (-ră), adj. – Sărac, nenorocit. – Var. measer. Lat. mĭser(um) (Tiktin; Candrea; REW 5608a), cf. v. fr. mezre. Sec. XVI-XVIII, înv., ca și der.Der. meseră, s. f. (mizericordie); meserătate, s. f. (sărăcie, mizerie); meserere, s. f. (mizericordie), din lat. mĭserēre; meserernic, adj. (îndurător); meseri, vb. (a fi sărac, a trăi în sărăcie). Cf. dubletele neologice mizerie, s. f., din fr. misère; mizerabil, adj., din fr. misérable. Cf. și mișel și meserie.

meser (Dicționaru limbii românești, 1939)
méser, fem. (negăsit în texte) meáseră adj., pl. erĭ, mesere (lat. mĭser, sărac; vfr. mezre. V. mizer, mizerie, mișel, meserie). Vechĭ. Sărac. – Străvechĭ measer.