meningocel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MENINGOCÉL, meningocele, s. n. (
Med.) Hernie a meningelor datorită unui defect al craniului sau al coloanei vertebrale. – Din
fr. méningocèle.meningocel (Dicționar de neologisme, 1986)MENINGOCÉL s.n. (
Med.) Tumoare a craniului formată de o hernie a meningelor. [< fr.
méningocèle, cf. gr.
meninx – membrană,
kele – tumoare].
meningocel (Marele dicționar de neologisme, 2000)MENINGOCÉL s. n. hernie a meningelor, printr-o breșă craniană. (< fr.
méningocèle)