melinită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MELINÍTĂ, s. f. Substanță chimică, având drept component principal acidul picric, folosită la fabricarea fitilelor detonante și în imprimeria textilă. – Din
fr. mélinite, germ. Melinit.melinită (Dicționar de neologisme, 1986)MELINÍTĂ s.f. Exploziv pe bază de acid picric; lidită (
2). [< fr.
mélinite].
melinită (Marele dicționar de neologisme, 2000)MELINÍTĂ s. f. exploziv pe bază de acid picric; lidită (2). (< fr.
mélinite, germ.
Melinit)
melinită (Dicționaru limbii românești, 1939)*melinítă f., pl.
e (d. vgr.
mélinos, de coloarea [!] gutuiĭ, d.
mélon [kydónion], gutuĭe).
Chim. Un exploziv foarte puternic format din acid piric și descoperit de chimistu Turpin:
cu melinită se încarcă obuzele.melinită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)melinítă s. f.,
g.-d. art. melinítei