meglenoromân (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MEGLENOROMẤN, -Ă, meglenoromâni, -e, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care face parte din populația romanică aflată în sudul Peninsulei Balcanice, în regiunea Meglen.
2. Adj. Care aparține meglenoromânilor (
1) sau limbii lor, privitor la meglenoromâni. ♦ (Substantivat,
f.) Idiom vorbit de meglenoromâni și care reprezintă un dialect al limbii române. –
Meglen (
n. pr.) +
român.meglenoromân (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)meglenoromấn (me-gle-) adj. m.,
s. m.,
pl. meglenoromấni; adj. f. meglenoromấnă, pl. meglenoromấne