mazili (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAZILÍ, mazilesc, vb. IV.
Tranz. A scoate din domnie sau din slujbă un domn, un boier etc.; (astăzi
fam.) a destitui dintr-o funcție pe cineva. ♦
Fig. (rar) A alunga, a îndepărta. – Din
mazil.mazili (Dicționar de argou al limbii române, 2007)mazili, mazilesc v. t. a demite
(pe cineva) dintr-o funcție; a muta disciplinar
mazili (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mazilí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. mazilésc, imperf. 3
sg. mazileá; conj. prez. 3
să mazileáscămazilì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mazilì v.
1. a destitui, vorbind de Domnii vechiului regim (mai ales din epoca fanariotă):
adevăr e c’ai chitit, pân’a nu fi mazilit.. ? AL.;
2. a revoca, vorbind de un funcționar (din aceeaș epocă):
am auzit că s’a mazilit ispravnicul de Teleorman FIL.;
3. fig. a alunga, a îndepărta:
tu cauți să mă mazilești din inima copilei AL.