mâzgă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MẤZGĂ s. f. 1. Noroi moale, lipicios și alunecos.
2. Pojghiță moale, cleioasă ori unsuroasă care se formează pe suprafața unor alimente sau pe pereții vaselor în care au stat anumite alimente.
3. Strat de alge, de mușchi etc. care acoperă pietrele, rocile expuse la umezeală.
4. (
Pop.) Sevă;
spec. seva arborilor (aflată sub coajă). – Din
sl. mĕzga. bg. măzga.