matelot (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MATELÓT, mateloți, s. m. Marinar. – Din
fr. matelot.matelot (Dicționar de neologisme, 1986)MATELÓT s.m. Marinar care face serviciul la manevră și pe puntea unei nave. [< fr.
matelot].
matelot (Marele dicționar de neologisme, 2000)MATELÓT s. m. marinar. (< fr.
matelot)
matelot (Dicționaru limbii românești, 1939)*matelót m. (fr.
matelot îld.
matenot, d. vechĭu ol.
mattenoet îld.
mattegenoot, d.
genoot, [germ.
genosse], tovarăș, și
matte, culcuș, nume pe care și-l daŭ marinariĭ care dorm alternativ în acelașĭ hamac). Om care servește la manevra unuĭ bastiment, matroz. V.
marinar, corăbier.matelot (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)matelót s. m.,
pl. matelóțimatelot (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)matelot m. marinar.