mărunțel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MĂRUNȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ, mărunței, -ele, adj. Diminutiv al lui
mărunt. ♦ (Substantivat,
m.art.) Dans popular românesc din Bihor, cu mișcare rapidă, executat în perechi; melodie după care se execută acest dans. –
Mărunt +
suf. -el, -ea, -ică.