margrafiat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MARGRAFIÁT, margrafiate, s. n. 1. Domeniu al unui margraf.
2. Demnitatea de margraf. [
Pr.:
-fi-at. –
Var.:
margraviát s. n.] – Din
fr. margraviat. Cf. marcgraf.margrafiat (Dicționar de neologisme, 1986)MARGRAFIÁT s.n. Demnitate, domeniul unui margraf. [Pron.
-fi-at, var.
margraviat s.n. / cf. fr.
margrafiat, it.
margraviato].
margrafiat (Marele dicționar de neologisme, 2000)MARGRAFIÁT s. n. demnitate de margraf; domeniu al unui margraf. (< fr.
margraviat)
margrafiat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)margrafiát (-fi-at) s. n.,
pl. margrafiáte