majuscul (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAJÚSCUL, -Ă, majusculi, -e, s. f.,
adj. (Literă sau caracter de literă) care se folosește pentru a scrie inițiala numelor proprii și ale cuvintelor cu care începe o frază, pentru a individualiza un cuvânt într-un text etc. și care diferă de celelalte prin formă și mărime; (literă) mare. – Din
fr. majuscule.majuscul (Marele dicționar de neologisme, 2000)MAJÚSCUL, -Ă adj., s. f. capital
2 (2); verzal. (< fr.
majuscule)
majuscul (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)majúscul adj. m.,
pl. majúsculi; f. majúsculă, pl. majúscule