magnetograf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAGNETOGRÁF, magnetografe, s. n. Aparat folosit pentru înregistrarea variațiilor în timp ale câmpului magnetic terestru. – Din
fr. magnétographe.magnetograf (Dicționar de neologisme, 1986)MAGNETOGRÁF s.n. Magnetometru înregistrator. [< fr.
magnétographe].
magnetograf (Marele dicționar de neologisme, 2000)MAGNETOGRÁF s. n. magnetometru înregistrator. (< fr.
magnétographe)
magnetograf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)magnetográf (-to-graf) s. n.,
pl. magnetográfe