macerare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MACERÁRE, macerări, s. f. Acțiunea de
a (se) macera; macerație. –
V. macera.macerare (Dicționar de neologisme, 1986)MACERÁRE s.f. Acțiunea de a macera; macerație. [<
macera].
macerare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)maceráre s. f.,
g.-d. art. macerắrii; pl. macerắri