mac (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)mac interj. – Imită glasul ratei. Creație expresivă. –
Der. măcăi, vb. (despre rațe, a face mac, mac);
măcăit, s. n. (acțiunea de a măcăi);
măcăială, s. f. Cf. mec, interj. (imită glasul caprei),
der. mecăi, vb. (a behăi), cu
var. mehăi, cf. sl. mekati, germ. meckern.