lustragerie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LUSTRAGERÍE, lustragerii, s. f. Atelier unde se curăță și se lustruiește încălțămintea. –
Lustragiu +
suf. -ărie.lustragerie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lustrageríe s. f.,
art. lustragería, g.-d. art. lustrageríei; pl. lustrageríi, art. lustrageríilelustragerie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LUSTRAGERÍE, lustragerii, s. f. Atelier unde se curăță și se lustruiește încălțămintea. —
Lustragiu +
suf. -arie.