lupin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LUPÍN s. m. Gen de plante erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din foliole înguste alungite și cu flori albastre, galbene sau albe, cultivate ca furaj, ca plante ornamentale sau ca îngrășământ verde
(Lupinus). – Din
fr. lupin.lupin (Dicționar de neologisme, 1986)LUPÍN s.m. Plantă leguminoasă cu frunze palmate, cultivată ca furaj sau pentru florile sale ornamentale dispuse în ciorchini lungi. [< fr.
lupin].
lupin (Marele dicționar de neologisme, 2000)LUPÍN s. m. plantă leguminoasă cu frunze palmate, cultivată ca furaj sau pentru florile sale ornamentale, în ciorchini lungi. (< fr.
lupin)
lupin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lupín s. m.lupin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LUPÍN s. m. Gen de plante erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din foliole înguste alungite și cu flori albastre, galbene sau albe, cultivate ca furaj, ca plante ornamentale sau ca îngrășământ verde
(Lupinus). — Din
fr. lupin.