lostriță - explicat in DEX

lostriță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LÓSTRIȚĂ, lostrițe, s. f. Pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinții puternici, care trăiește în râurile de munte (Hucho hucho). – Cf. ucr., rus. losos' „somon”.

lostriță (Dicționar gastronomic explicativ, 2003)
LÓSTRIȚĂ s.f. (Iht.) Pește migrator din fam. salmonidelor (somoni și păstrăvi), de talie mare, putând ajunge la o lungime de 1,5 m, frumos colorat în albăstrui-argintiu (Hucho hucho); este un somon specific bazinului dunărean, urcând pe Tisa și Sava, dar și până în râurile de munte românești, Bistrița, Vișeu ș.a., numit în it. salmone di Danubio, în germ. Donaulachs (= somon de Dunăre).

lostriță (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
lóstriță (lóstrițe), s. f. – Pește (Salmo hucho). – Var. lostiță, lostoță, lostică, lǫstuță, lostov. Sl. lososĭ (Cihac, II, 176; Tiktin); cf. pol. łosos, sb., rus. losos. Der. nu este clară.

lostriță (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
lóstriță, -e, s.f. – Pește răpitor (Hucho hucho), asemănător cu păstrăvul, care trăiește în râurile de munte (Vișeu, Vaser, Novăț și Ruscova, în Maramureș). – Cf. ucr. losos „somon” (DEX).

lostriță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lóstriță s. f., g.-d. art. lóstriței; pl. lóstrițe

lostriță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
lostriță f. soiu de pește cu aripioare la pântece și cu carnea delicioasă (Salmo trutta). [Și lostosă = rus. LOSOSŬ, somon].

lostriță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LÓSTRÍȚĂ, lostrițe, s. f. Pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinții puternici, care trăiește în râurile de munte (Hucho hucho). — Cf. ucr., rus. l o s o s ’ „somon”.