lividitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIVIDITÁTE s. f. Culoare vânătă a feței; paloare extremă. – Din
fr. lividité.lividitate (Dicționar de neologisme, 1986)LIVIDITÁTE s.f. Învinețire, paloare extremă a feței. [Cf. fr.
lividité].
lividitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)LIVIDITÁTE s. f. culoare vineție, paloare a feței. (< fr.
lividité)
lividitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*lividitáte f. (d.
livid; fr.
-dité). Starea de a fi livid:
lividitatea fețeĭ unuĭ mort.lividitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lividitáte s. f.,
g.-d. art. lividitắțiilividitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)lividitate f. starea celui livid.
lividitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LIVIDITÁTE s. f. Culoare vânătă a feței; paloare extremă. — Din
fr. lividité.