lintiță - explicat in DEX

lintiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LÍNTIȚĂ, (rar) lintițe, s. f. Nume dat mai multor plante acvatice lipsite de frunze și adesea de rădăcini, cu tulpina lățită, care formează colonii pe suprafața apelor stătătoare sau care curg lin (Lemna). [Pl.: și lintiți] – Linte + suf. -iță.

lintiță (Dicționaru limbii românești, 1939)
líntiță (dim. d. linte). O plantă care crește și formează coloniĭ pe suprafața apelor stagnante saŭ care curg încet (lemna). Pl. O boală de pele [!] numită și lipică. – Și -íță.

lintiță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
líntiță s. f., g.-d. art. líntiței; pl. líntițe

lintiță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
lintiță f. 1. o varietate de linte, plantă acvatică plutind la suprafața apelor stagnante sau lin curgătoare (Lemna); 2. pl. petișoare roșii pe față și pe mâini (la unele persoane).

lintiță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LINTIȚĂ, lintițe, s. f. Nume dat mai multor plante acvatice lipsite de frunze și adesea de rădăcini, cu tulpina lățită, care formează colonii pe suprafața apelor stătătoare sau care curg lin (Lemna). [Pl.: și lintiți] — Linte + suf. -iță.