liniat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LINIÁT1, liniaturi, s. n. Faptul
de a linia. [
Pr.:
-ni-at] –
V. linia.liniat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LINIAT2, -Ă, liniați, -te, adj. Cu linii drepte și regulate (trasate într-un anumit scop). [
Pr.:
-ni-at] –
V. linia.liniat (Dicționar de neologisme, 1986)LINIÁT s.n. Liniere. [<
linia].
liniat (Marele dicționar de neologisme, 2000)LINIÁT s. n. liniere. (< linia)
liniat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LINIÁT1, liniaturi, s. n. Faptul de
a linia. [
Pr.:
-ni-at] —
V. linia.liniat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LINIÁT2, -Ă, liniați, -te, adj. Cu linii drepte și regulate (trasate într-un anumit scop). [
Pr.:
-ni-at] —
V. linia.