limuzină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIMUZÍNĂ, limuzine, s. f. Automobil de lux, închis, nedecapotabil, pentru patru până la șase persoane. – Din
fr. limousine.limuzină (Dicționar de neologisme, 1986)LIMUZÍNĂ s.f. Automobil elegant, închis, cu geamuri, nedecapotabil. [< fr.
limousine].
limuzină (Marele dicționar de neologisme, 2000)LIMUZÍNĂ s. f. automobil elegant, închis, nedecapotabil. (< fr.
limousine)
limuzină (Dicționaru limbii românești, 1939)*limuzínă f., pl.
e (fr.
limousine, pelerină lungă care te ferește bine de ploaĭe, cum poartă cĭobaniĭ din Limousin; automobil închis). Automobil închis din toate părțile. V.
pelerină, cupeŭ.limuzină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)limuzínă s. f.,
g.-d. art. limuzínei; pl. limuzínelimuzină (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)limuzină f. automobil-cupeu, cu oglinzi laterale.
limuzină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LIMUZÍNĂ, limuzine, s. f. 1. Automobil de lux, închis, nedecapotabil, cu trei geamuri laterale și patru uși.
2. Caroserie închisă la autoturismele superioare, la care spațiul din față, destinat șoferului, este separat de spațiul pasagerilor printr-un perete de sticlă;
p. ext. automobil cu astfel de caroserie. — Din
fr. limousine.