liliachiu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LILIACHÍU, -ÍE, liliachii, adj. De culoarea florii de liliac
1; violet(-deschis). [
Pr.:
-li-a-] –
Liliac1 +
suf. -iu.liliachiu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)liliachíu (-li-a-) adj. m.,
f. liliachíe; pl. m. și
f. liliachíililiachiu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)liliachiu a. de coloarea liliacului, indigo:
cravată liliachie GHICA.
liliachiu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LILIACHÍU, -ÍE, liliachii, adj. De culoarea florii de liliac1; violet(-deschis). [
Pr.:
-li-a-] —
Liliac1 +
suf. -iu.liliachiŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)liliachíŭ și
-echíŭ, -íe. Ca floarea liliaculuĭ stînjiniŭ:
pînză liliachie.