liberalism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIBERALÍSM s. n. 1. Doctrină care, opusă socialismului și dirijismului, proclamă principiul
nonintervenției statului în economie, în relațiile economice existente între indivizi, grupuri sociale sau națiuni; promovează ideea libertății economice, a liberului schimb, a liberei concurențe etc.
2. Atitudine de îngăduință excesivă față de greșelile altora. – Din
fr. libéralisme.liberalism (Dicționar de neologisme, 1986)LIBERALÍSM s.n. 1. Doctrină politică și economică apărută în epoca de ascensiune a burgheziei industriale, când aceasta lupta împotriva aristocrației feudale pentru cucerirea puterii, care tindea să lărgească dreptul de vot și să admită în anumite limite libertăți democratice;
2. Atitudine excesiv tolerantă și binevoitoare față de greșelile altora; împăciuitorism. [< fr.
libéralisme].
liberalism (Marele dicționar de neologisme, 2000)LIBERALÍSM s. n. 1. doctrină politică și economică, în epoca de ascensiune a burgheziei, care tindea să îngrădească monarhia prin parlament, să lărgească dreptul de vot și să admită libertăți democratice. 2. atitudine tolerantă; împăciuitorism. (< fr.
libéralisme)
liberalism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)liberalísm s. n.liberalism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)liberalism n.
1. opiniunile, principiile liberalilor;
2. fig. lărgime de sentimente, de idei.
liberalism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LIBERALÍSM s. n. 1. Doctrină politică și economică bazată pe ideea dreptului individului la egalitate, proprietate, libertate de expresie și acțiune, care proclamă principiul neintervenției statului în economie, existența economiei de piață etc.
2. Atitudine de îngăduință excesivă față de greșelile altora. — Din
fr. libéralisme.