lenos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LENÓS, -OÁSĂ, lenoși, -oase, adj. (Rar) Leneș. –
Lene +
suf. -os.lenos (Dicționaru limbii românești, 1939)lenós, -oásă adj. (d.
lene). Plin de lene, lenevos.
lenos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lenós (rar)
adj. m.,
pl. lenóși; f. lenoásă, pl. lenoáselenos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)lenos a. lenevos (OD.).
lenos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LENÓS, -OÁSĂ, lenoși, -oase, adj. (Rar) Leneș. —
Lene +
suf. -os.