legumeală(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) LEGUMÉALĂ,legumeli, s. f. (Reg.) Faptul de a legumi. – Legumi + suf. -eală.
legumeală(Dicționaru limbii românești, 1939) legumeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a legumi.
legumeală(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) legumeálă (reg.) s. f., g.-d. art. legumélii; pl. leguméli
legumeală(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) LEGUMEÁLĂ,legumeli, s. f. (Reg.) Faptul de a legumi. — Legumi + suf. -eală.